Familia Brătianu a fost una dintre cele mai longevive şi active familii din viaţa politică românească, acoperind întreaga epocă cuprinsă între 1866 şi 1947. Domeniul de la Florica (după cum era numit în epocă), este opera a doi dintre cei mai importanţi membri ai acestei familii - Ion şi fiul său, Ionel Brătianu. Ansamblul, înconjurat de podgoriile de la ştefăneşti, a luat viaţă prin transformarea vechii case administrative a moşiei într-o somptuoasă reşedinţă boierească, care mai târziu a devenit martora a numeroase decizii politice cruciale pentru Regatul Român.
Transformarea domeniului a început în 1858, când familia lui Ion C. Brătianu a decis să se stabilească în provincie. Ansamblul, aşa cum se prezintă astăzi - cu conacul, ferma, capela, crama, gara şi observatorul astronomic, toate amplasate în mijlocul unei ample grădini peisagere - este opera lui Ionel Brătianu. Clădirile au fost construite sau cosmetizate între 1889-1925, cu contribuţia a numeroşi arhitecţi, însă cele mai importante transformări sunt cele făcute între 1905-1925, după proiectul întocmit de Petre Antonescu, care au renovat întregul ansamblu în stil neoromânesc.
„Vila Florica” este deschisă astăzi publicului ca Centru de Cultură Brătianu, adăpostind diverse expoziţii şi activităţi culturale.
